Municipiul Focşani este oraşul Unirii, iar ziua de 24 ianuarie are o semnificaţie aparte pentru locuitorii lui. Muzeograful Dumitru Huţanu, de la Muzeul Vrancei, ne-a dat câteva repere necesare celor care vor să cunoască şi să înţeleagă istoria.

La 24 ianuarie 1859, la Bucureşti, Adunarea Electivă din Ţara Românească îl alege pe acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Munteniei, ca domn al Principatelor Unite. Evenimentul este crucial în istoria noastră pentru că este primul pas pe care românii l-au făcut în constituirea statului naţional unitar român. Este primul pas făcut în modernizarea şi crearea statului modern român, cu toate trăsăturile de modernitate ale unui stat european.

Focşaniul a avut o evoluţie istorică unică în jurul hotarului dintre cele două părţi ale oraşului, Focşaniul moldoveni şi Focşaniul munteni. La Focşani a existat realmente o conştiinţă a unităţii naţionale care s-a manifestat puternic la 1848 când, în Piaţa Munteni, Piaţa Unirii de astăzi, muntenii şi moldoveni au sărbătorit Ziua Constituţiei şi în care au strigat „Trăiască Unirea poporului român“. Focşănenii au văzut în unirea din 24 ianuarie şi posibilitatea unificării oraşului lor. Conştiinţa naţională era o realitate la Focşani, născută din viaţa de zi cu zi a focşănenilor, pentru că relaţiile matrimoniale, culturale, administrative dintre cele două ţări ale oraşului au fost foarte strânse.

Focşănenii s-au implicat în lupta pentru unirea principatelor în perioada 1856 – 1857, când s-a înfiinţat cel mai puternic comitet unionist la Focşani, condus de boierii Stamatineşti şi Dăscăleşti. În 1857, cu alegerile pentru Divanul Ad-hoc al Moldovei, de la Focşani a luat drumul Iaşiului ţăranul pontaş Ion Roată din Cîmpuri şi negustorul Gheorghe Dini. Aceştia au fost cei care l-au ales ca deputat în Adunarea electivă a Moldovei pe Miha