În căutare de noi venituri, guvernul Ungariei vrea să impună o taxă de 35% pe câştigurile de capital pe care le obţin cetăţenii ungari din depozitele constituite la băncile din Elveţia. Dar o mare problemă pentru Budapesta ar putea fi obţinerea de informaţii de la autorităţile elveţiene, scrie The Wall Street Journal.
Timp de doi ani, până la sfârşitul anului trecut, guvernul de la Budapesta a permis ca activele să fie repatriate sub condiţia "nevinovată" a plăţii unui impozit de doar 10%, această măsură fiind considerată o amnistie fiscală. Acum, noua taxă, care ar urma să fie aplicată retroactiv, va fi considerată o pedeapsă penală.
Sumele repatriate de rezidenţii ungari în cei doi ani au totalizat 67 miliarde forinţi (304 mil. dolari), dar autorităţile estimează că activele deţinute de aceştia în străinătate valorează aproximativ 3,5 miliarde euro, potrivit lui Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban. El a adăugat că cea mai mare parte din aceste fonduri este ascunsă în conturile bancare din Elveţia şi că guvernul intenţionează să ceară autorităţilor elveţiene informaţii referitoare la aceste depozite.
În prezent, Ungaria renegociază acordurile fiscale interguvernamentale cu mai multe ţări. Acordul cu Elveţia datează din 1982. Cu toate acestea, obţinerea accesului la date va fi extrem de dificilă, a spus Sandor Szmicsek, consilier la Mazars Hungary.
"Un acord între Elveţia şi Ungaria privind impozitarea activelor deţinute la băncile elveţiene nu este exclus, însă este puţin probabil ca autorităţile elveţiene să pună la dispoziţie informaţii cu privire la aceste active şi la titularii lor", a afirmat Szmicsek.
Conform actualelor reglementări, rezidenţii ungari care au conturi bancare în Elveţia trebuie să dea o declaraţie prin care să menţioneze dacă vor ca informaţiile referitoare la ac