Înainte să ajungă politicianul bun la multe, factor de stabilitate al oricărei guvernări dispuse să-i așeze sub posterior un fotoliu de ministru, milionar de carton al tranziției și mare cadru didactic, profesor universitar doctor, Gabriel Oprea a fost, cîndva, un simplu ofițer ce s-a decis să studieze Dreptul pe vreme lui Ceașcă, pentru ca mai apoi să-și folosească cunoștințele acumulate în afaceri derulate de-o parte și de alta a liniei legalității.
Prof. univ. dr. în regim fast forward
La fel ca și cariera politică ori profesională, Gabriel Oprea și-a legat cariera didactică de aceleași instituții ale statului în care informațiile se împletesc cu politica și armele. Ca orice bun politician în devenire, Oprea devine absolvent al Colegiului Național de Apărare în 1997, instituție pe care ajunge chiar să o conducă, din postul de director adjunct, începînd cu anul 2000, pînă un an mai tîrziu, cînd este numit secretar de stat și șef peste Administrația Națională a Rezervelor Statului. De altfel, în perioada 2000-2002 îndeplinește și funcția de vicepreședinte al fundației ce stă la baza instituției de învățămînt superior pentru politicieni. În același an de grație 2000, devine și doctor în drept, în domeniul Procedurii Penale, și tot în același an devine și “profesor universitar” la același Colegiu Național de Apărare. Spre deosebire de alți politicieni, precum Elena Udrea, deveniți cadru didactic – lector universitar la privata “Cantemir” – încă din timpul doctoratului, Gabriel Oprea nu arde chiar toate etapele. Cu toate că, așa cum reiese din chiar CV-ul său, acesta ajunge direct “Profesor Universitar”, fără să mai treacă prin gradele de conferențiar sau lector, cum e normal. Era însă perioada în care ascensiunea sa politică atingea cele mai înalte trepte, așa că nu se cădea să rămînă în urmă cu ascensiunea în domeniul didactic. De altfel, din 2002,
