Revista a stat la baza celebrelor „Cenacluri Flacăra” inițiate de Adrian Păunescu. Prima campanie de mare succes de după Revoluție a dus la dărâmarea statuii lui Lenin din Piața Presei libere.
Criza din presa scrisa mai face o victimă. Astăzi, la 102 de ani de la apariție, revista “Flacăra” își suspendă activitatea. “Publicația nu s-a închis, apariția ei este doar suspendată. A fost o decizie dureroasă, dictată de situația dificilă cu care ne confruntăm toți din presa scrisă. Poate peste trei, patru sau cinci luni, când vom reface socotelile, o vom redeschide. Să nu uităm că însuși fondatorul „Flacăra”, Constantin Banu, a fost nevoit să suspende apariția revistei de trei ori. Este o performanță că am reușit să aniversam 100 de ani de la aparitia revistei”, a declarat George Arion, directorul general al companiei “Flacăra” S.A.
Sistarea printului a dus la șapte concedieri. Site-ul revistaflacara.ro își va continua activitatea.
„Flacăra” a apărut pentru prima oară pe 22 octombrie 1911, avându-l ca director fondator pe Constantin Banu. Printre cei care au semnat în paginile revistei se numără: Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian, Geo Dumitrescu, George Călinescu, Ovidiu. S. Crohmălniceanu, Perpessicius, T. Vianu,Camil Petrescu, M. Sadoveanu, Eusebiu Camilar, Adrian Păunescu, Ovidiu Ioanițoaia, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Dumitru Radu Popescu, Șerban Cioculescu, G. Dimisianu, Aurel Dragoș Munteanu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Pop Simion, Mircea Malița, Ioan Alexandru, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Mircea Micu, George Arion, Adi Cusin, Adrian Dohotaru, Tudor Octavian, Cornel Nistorescu.
În anii regimului Ceaușescu, revista a fost condusă de Adrian Păunescu, cel care a construit pornind de la brandul ei faimoasele Cenacluri “Flacăra” pentru tineret. Primul număr în libertate apare pe 24 decembrie ’89, purtând subt