O poză făcută de fotoreporterul ziarului Milcovul, Nicolae Molodoveanu Se spune că la inaugurarea din 24 ianuarie 1976 au fost prezenţi 10.000 de oameni, dar avand în vedere cum se numără chiar şi azi numărul ar putea fi mai mic

Acum 37 de ani, mai precis pe 24 ianuarie 1976, Focşaniul se îmbogăţea cu un nou monument de for public – Monumentul Unirii – croit după criteriile vremurilor. De cand este atestat Focşaniul oraşul nostru nu a avut un monument mai mare sau măcar apropiat ca dimensiuni de actualul “morcov”, aşa cum este denumit de focşănenii mai tineri. Ridicarea sa de autorităţile vremurilor avea să trimită într-un con de umbră primul monument dedicat Unirii din 24 ianuarie 1859 – Borna de Hotar – inagurat în 1931, cu atat mai mult cu cat acesta tot a fost mutat de colo colo de-a lungul a patru decenii. Dacă pentru generaţiile mai vechi de focşăneni Borna de Hotar rămane sibolul Unirii la Focşani, pentru focşănenii de azi Monumentul Unirii este principalul reper al Unirii.

Pe basorelief sunt înfăţişaţi Al. I. Cuza, înconjurat de fruntaşii unionişti de la 1859, iar spre nord un muntean şi un moldovean strângându-şi mâinile în faţa bornei de hotar

Opera din Piaţa Unirii aparţine sculptorului Ion Jelea, acesta conducand un întreg colectiv la momentul ridicării monumentului. “Baza octagonală a acestuia este înaltă de 1,4 m, în trei trepte placate cu granit roşu, peste care se ridica un tor de bronz înalt de 2,24 m. Pe tor se desfăşoară un basorelief înfăţisând în prim plan, spre sud pe Al. I. Cuza, înconjurat de M. Kogalniceanu, C. Negri, V. Boerescu, V. Alecsandri şi alţi fruntaşi unionişti de la 1859, iar spre nord un muntean şi un moldovean strângându-şi mâinile în faţa bornei de hotar. Prim-planul se desfăşoară pe toată suprafaţa torului, înfăşişând diferite categorii de susţinători ai Unirii, dintre care se remarcă deputatul răzeş Moş