Parlamentul a adoptat ieri modificările aduse Legii 96/2006 privind statutul aleşilor cu 309 voturi „pentru", 56 „împotrivă" şi două abţineri. Deşi forma finală a articolelor care privesc incompatibilitatea conţine formulări mai puţin explicite decât propunerea iniţială, tentativele reprezentanţilor PNL de a reduce rolul Agenţiei Naţionale de Integritate şi de a tergiversa procedurile au eşuat.

Discuţiile din Comisia pentru Statut s-au prelungit luni seară până târziu, iar rezultatul este un compromis legislativ, o „cale de mijloc" care întăreşte imunitatea aleşilor şi nu limpezeşte suficient condiţiile în care un parlamentar îşi pierde mandatul ca urmare a constatării incompatibilităţii, eşuează în simplificarea procedurilor de vacantare a mandatului celui declarat incompatibil, dar nici nu diminuează rolul Agenţiei Naţionale de Integritate în procedura declarării incompatibilităţii.

Imunitate întărită

În materie de imunitate, faţă de forma iniţială a legii, Comisia de Statut a introdus două articole suplimentare care îngreunează munca procurorilor şi oferă protecţie suplimentară aleşilor în ceea ce priveşte declanşarea urmăririi penale. Astfel, a fost abandonată prevederea care obliga procurorii să prezinte „probele relevante" pentru declanşarea urmăririi penale, dar a fost menţinută pretenţia că „sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice, care justifică începerea urmăririi penale", o formulă care lasă loc interpretărilor abuzive din partea aleşilor, din moment ce nu este definit nicăieri ce anume constituie „motive concrete şi temeinice".

Beţe în roatele ANI

Lupte grele s-au dat şi în jurul incompatibilităţii şi conflictului de interese. În ceea ce priveşte conflictul de interese, Parlamentul a votat ca situaţia de conflict de interese să fie constatată de instanţă, nu de ANI, ceea ce este o complicaţie