La Davos, în Elveţia, începe un nou pelerinaj al elitei politice şi financiare mondiale odată cu noua ediţie, a 43-a, a celebrului Forum Economic găzduit în această staţiune de lux. In jur de 50 de şefi de stat şi de guvern şi-au dat întîlnire la Davos în zilele următoare. De "remarcat" însă absenţa preşedintelui francez François Hollande. Probabil că François Hollande are mai multe motive să nu se ducă la Davos. In primul rînd el este mult prea ocupat cu războiul din Mali. In al doilea rînd el doreşte, probabil, să se distanţeze din nou de predecesorul său Nicolas Sarkozy care se simţea bine în febrilitatea mondenă a acestei reuniuni. In al treilea rînd, François Hollande încearcă să rămînă coerent cu o anumită atitudine adoptată la ora la care era doar candidat la prezidenţialele franceze. “Adversarul meu real, a spus el atunci, este lumea finanţelor”. Ori, Davos are această faimă de a fi un loc de întîlnire al marilor financiari, al marilor patroni, al acelor care conduc, uneori din umbră, o economie mondială financiarizată excesiv şi marcată de un veritabil delir speculativ. In acelaşi timp însă Davos este un loc în care sunt abordate teme importante pentru actualitatea politică şi economică mondială, şi unde sunt expuse analize interesante. Franţa îşi trimite, în consecinţă, mai mulţi reprezentanţi la Davos, mai precis trei miniştri, responsabilii cu finanţele, cu noile tehnologii şi cu drepturile femeilor. Alte cîteva ţări care contează în economia mondială nu sunt reprezentate la cel mai înalt nivel, mai precis Statele Unite şi China. Vedetele vor fi, anul acesta, primul ministru rus Dmitri Medvedev, premierul britanic David Cameron şi cancelara germană Angela Merkel. Actuala ediţie a acestui forum este una “istorică” pentru Africa, dată fiind participarea a 9 şefi de stat africani... Alţi invitaţi de marcă sunt secretarul general al Oragnizaţiei Naţiunilor Un