Mai întâi a fost Daniel Funeriu, fost ministru, care a trecut grupa pregătitoare de la grădiniţă la şcoală, a băgat chestia asta într-o lege şi a numit-o reformă în educaţie.

Apoi a venit Victor Ponta, prim-ministru. De la înălţimea funcţiei sale, el a declarat că decizia lui Funeriu e o prostie şi că micuţii din grupa pregătitoare trebuie să rămână la grădiniţă pentru că acolo le este locul. Şi au trecut mai multe luni.

Între timp, Victor Ponta a mai ajuns o dată premier şi consilierii i-au pregătit o frumoasă strategie de comunicare cu poporul. Conform acesteia, premierul trebuia să iasă într-o zi de lucru, la o oră de maximă audienţă, şi să prezinte starea datoriilor pe cap de român. Efectul trebuia să fie maxim, lumea numai despre asta să vorbească. Dar s-a trezit, în aceeaşi zi, Remus Pricopie, proaspăt ministru al Educaţiei. Proaspăt şi, prin urmare, nevorbit. Acesta a declarat că grupa pregătitoare trebuie să rămână acolo unde este deja, adică la şcoală.

Subiect de subiect. Presa l-a preluat şi, seara, în loc să-l întrebe pe Victor Ponta, care făcea turul televiziunilor, despre cum a făcut el să fie transparente datoriile românilor, l-a întrebat despre ce-a zis Pricopie. Supărat, Ponta le-a amintit ziariştilor ce a declarat în vară: grupa pregătitoare (botezată de unii şi clasa zero) trebuie să se întoarcă la grădiniţă. Şi a mai spus că o să aibă el o discuţie lămuritoare cu ministrul Pricopie. Cei doi s-au întâlnit, au discutat, Pricopie a înţeles să nu mai vorbească despre subiecte fierbinţi când şefu’ este în plin exerciţiu de imagine.

Dar, ceea ce este cu adevărat important, Victor Ponta părea că a înţeles de ce clasa zero trebuie să rămână la şcoală: pentru că după toată nebunia mutării de colo-colo, după ce s-au cheltuit bani cu amenajarea unor săli de clasă, după ce directori, învăţători şi educatori s-au dat peste cap să le facă