Miercuri, 23 ianuarie, se implinesc 10 ani de cand Gigi Becali a preluat clubul Steaua Bucuresti.
Pentru a vorbi corect si complet despre implicarea latifundiarului in fotbalul romanesc, trebuie sa ne intoarcem in timp destul de mult, pana imediat dupa Revolutia din 1989. Atunci, cand Romania a devenit "piata libera", au fost oameni care au realizat rapid ca fotbalul le poate aduce bani frumosi.
Asa ca, incepand cu anul 1991, mai mult sau mai putin direct, s-au facut presiuni pentru ca sectiile de fotbal ale cluburilor departamentale, in special Steaua, sa se "rupa" de ministere si sa devina entitati de sine statatoare, private. Miza acestor presiuni era reprezentata de bani. Toate fondurile pe care fotbalul le "producea" (vanzari de jucatori, de bilete, de reclama etc.) intrau in bugetul mare al cluburilor sportive, care imparteau acesti bani catre toate sectiile.
In cazul Stelei, "ruptura" a survenit in aprilie 1998, atunci cand nou-infiintata AS FC Steaua Bucuresti, asociatie non-profit condusa de Viorel Paunescu, a preluat echipa de fotbal de la Ministerul Apararii, minister care si-a pastrat cativa reprezentanti in noua formula organizatorica.
La putin timp, langa echipa a aparut Gigi Becali. Proaspat imbogatit dupa explozia preturilor terenurilor de langa Bucuresti, in special din zona de nord, Becali cauta, dupa cum singur a marturisit, notorietate. Implicarea lui la echipa a fost modesta, in prima faza, el stand mai mereu in umbra omului care l-a adus in Ghencea. Becali platea unele prime de joc, platea uneori salariile jucatorilor, contribuia cu fonduri la transferurile facute de echipa.
Treptat, contributia latifundiarului la finantarea Stelei a crescut, in 2002 formatia "ros-albastra" avand datorii de aproximativ 4 milioane de dolari catre Becali. A fost si momentul in care Gigi a explodat, nemult
