Parlamentarii sunt de acum mai protejati in fata legii. Si-au votat noul statut, iar din text rezulta ca procurorii ii vor putea perchezitiona sau aresta numai dupa ce colegii lor vor cantari si vor vota probele stranse de Parchet.

Senatorul sau deputatul declarat incompatibil de Agentia Nationala de Integritate nu-si va pierde mandatul, daca ceilalti alesi nu decid asta.

Desi actul fundamental ne invata de la primele articole ca toti cetatenii sunt egali in fata legii, imunitatea parlamentara este un capitol din Constitutie la care politicienii nu vor sa renunte. In noul statut al senatorului si deputatului, alesii se pun la adapost de justitie.

Potrivit noului text, pentru retinerea, arestarea sau perchezitia unui parlamentar, ministerul justitiei trebuie sa trimita Parlamentului, o data cu cererea de ridicare a imunitatii, si "motivele concrete si temeinice" care justifica masurile preventive.

Asta inseamna ca parlamentarii vor primi in continuare pe birourile lor probele stranse de procurori. Le vor judeca intai ei si apoi vor vota daca este cazul sa lase justitia sa-si faca treaba in cazul vreunuia dintre colegi, simplu parlamentar sau ministru.

Textul a fost contestat de procurorul general pe motiv ca lasa loc la interpretari si ca nu elimina practica de a transforma legislativul in putere judecatoreasca. Si liderii opozitiei s-au opus acestei formulari.

Parlamentarii s-au pus la adapost si fata de deciziile Agentiei Nationale de Integritate. Pana acum, senatorii si deputatii impotriva carora inspectorii ANI dovedeau prin decizie irevocabila si necontestata ca sunt incompatibili, erau nevoiti sa-si dea demisia. Articolul a fost eliminat, cei cu averi nejustificate nu mai sunt obligati sa faca pasul inapoi, iar soarta lor depinde de bunavointa colegilor.

Pentru a deveni lege, noul statut al se