Devansarea datei alegerilor prezidenţiale din noiembrie în mai-iunie 2014, pusă pe masa preşedintelui Traian Băsescu la întâlnirea neoficială de luni seara de către liderii USL, stă exclusiv în mâna actualei majorităţi parlamentare. Cu o majoritate parlamentară de 70%, concretizarea devansării alegerilor depinde doar de înţelegerile din USL, Traian Băsescu neavând la îndemână decât varianta de a juca în public. Variantă la care a şi apelat miercuri seara când a declarat că îşi dă demisia dacă şi cei 588 de parlamentari renunţă la mandat. Un scenariu total nerealist, având în vedere rezultatul alegerilor recente. Mandatul preşedintelui s-ar putea încheia mai devreme doar în condiţiile unei demisii, altfel, printr-o eventuală suspendare, ar rezulta un preşedinte ţinut câteva luni pe tuşă. În susţinerea devansării alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale, USL invocă că s-ar face o economie substanţială la buget. În realitate, interesele partidelor ţin de poziţionarea candidaţilor în opţiunile electoratului şi de eliminarea concurenţei.

USL urmăreşte ca prezidenţiabilul Crin Antonescu să intre în cursă cu şase luni mai devreme şi să evite astfel o erodare politică.

Pentru ducerea la îndeplinire a planului devansării sunt posibile trei scenarii. Cel mai la îndemână scenariu pentru USL, realizabil rapid dacă există consens intern, este modificarea legii pentru alegerea preşedintelui. La articolul 5, legea în forma actuală cere ca alegerile să se desfăşoare duminica, “în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte”. Cum al doilea mandat al lui Traian Băsescu a început în decembrie 2009, alegerile ar urma să fie programate în noiembrie 2014. Articolul poate fi înlocuit, aşa cum a sugerat premierul Victor Ponta, cu “soluţia americană”: preşedintele să fie ales în vară, dar să intre la Cotroceni când îi expiră mandatul pred