Pentagonul se pregăteşte să autorizeze formal participarea femeilor la lupte, validând o situaţie cu care acestea s-au confruntat în conflictele fără linie de front din Irak şi Afganistan.
La mai puţin de un an după abolirea legii americane care obligă militarii homosexuali să îşi păstreze secretă orientarea sexuală sub pedeapsa excluderii din armată, ridicarea interdicţiei de a participa la lupte constituie o nouă schimbare majoră de concepţie, în timp ce secretarul Apărării Leon Panetta urmează să părăsească postul în câteva săptămâni.
Decizia secretarului a fost luată la recomandarea militarului cu cel mai înalt grad din armata americană, generalul Martin Dempsey. Cei doi oficiali "vor anunţa renunţarea la această regulă care exclude femeile militar din lupte", probabil joi, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul apărării, sub acoperirea anonimatului.
De la regula instituită în 1994, femeile, în număr de 204.714 în armată (în afara celor în rezervă şi din garda naţională), reprezentând 14,5 la sută din efective, nu puteau participa la lupte.
Concret, o femeie nu poate, în prezent, să facă parte dintr-o secţiune a infanteriei sau să conducă un tanc. Dar multe dintre ele au fost mobilizate de-a lungul deceniului trecut în Irak şi Afganistan, conflicte fără linie de front, în faţa unui inamic care se amestecă în populaţia civilă.
Femeile, care pot fi infirmiere sau ofiţeri de informaţii, s-au confruntat, prin urmare, cu luptele.
Astfel, începând din 2001, au murit 144 de femei, dintre care 79 în luptă, potrivit datelor oferite Pentagonului în februarie 2012. Peste 280.000 de americani au servit în Irak şi Afganistan în această perioadă, respectiv 12 la sută din efectivele mobilizate.
Decizia lui Leon Panetta "reflectă realitatea operaţiunilor militare din secul XXI", a declarat senatorul Carl Levin, preşedintele
