Până să ajungă în faţa celor două comisii de politică externă din Senatul, respectiv din Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite, Hillary Clinton a fost atacată din toate unghiurile pe tema atacului asupra consulatului american din Benghazi, Libia. Tragedia din 11 septembrie 2012, în care au murit ambasadorul SUA în Libia, Christopher Stevens, alături de alţi trei membri ai misiunii diplomatice americane în această ţară, a aruncat Departamentul de Stat american într-una dintre cele mai mari crize ale ultimelor decenii. Stevens a fost primul amabsador american mort la datorie în aproape 35 de ani.

Până miercuri, Hillary Clinton a fost acuzată că a minţit poporul american, că a încercat să muşamalizeze o proastă gestionare a acestei crize din partea Departamentului de Stat. Au fost create diverse teorii ale conspiraţiei şi, când, în decembrie, Clinton nu a participat la audierile din Congres pe această temă, fiind în spital, a fost acuzată că se preface că e bolnavă, pentru a scăpa de audieri.

Au fost şi victime colaterale, ambasadorul SUA la ONU, Susan Rice, ieşind din ecuaţia de succesor al lui Hillary Clinton din cauza atacului de la consulat (Rice a fost cea trimisă iniţial de Departament la televiziunile americane, unde a descris atacul din Benghazi drept un protest spontan pe tema filmului anti-musulman, când el era un atac terorist). Întrebată de ce a lăsat-o pe Rice să meargă la emisiunile din duminica de după atac, cu toate că nu avea informaţiile corecte, Clinton a răspuns sec, confirmându-şi, dacă mai era nevoie, dezinteresul pentru apariţiile mediatice în general, televizate în special (dezinteres descris perfect în cartea jurnalistului Washington Post Carl Bernestein, "A woman in carge"): pur şi simplu nu o interesează să meargă la emisiunile duminicale.

FOTO: Chip Somodevilla-AFP-Mediafax

Miercuri, însă, într-un marato