Deus ex maşina

Când nevasta crede că e la amantă şi amanta crede că e la nevastă, bărbatul e cu maşina la spălătorie, ca s-o facă gigea, frumuşică şi lucioasă, cum era ea în ziua în care s-au cunoscut, iar el s-a îndrăgostit nebuneşte şi a hotărât că vor îmbătrâni împreună, dacă nu până la adânci bătrâneţi, măcar până la momentul în care o s-o vândă şi o să-şi ia alta mai bengoasă.

Toţi bărbaţii care se întâlnesc cu Cat Woman, de la Batman la ultimul figurant, dau în bâlbâială din prima secundă, aţi văzut. Inima începe să le bată nebuneşte, genunchii li se înmoaie, iar mintea le-o ia razna, pe câmpii. De ce? Păi, a ce miroase costumul ei de piele? A maşină nouă, exact.

Mamele noastre ştiu cel mai bine cum e să împarţi bărbatul nu doar cu Steluţa, echipa lui de suflet, ci şi cu o maşină. Când aveai mai mare nevoie de ei, pe taţii noştri îi găseai în faţa blocului, sub câte-o Dacie 1310. Nu, niciodată nu era el deasupra, tot timpul era ea, dar, în ciuda monotoniei, nu se plictiseau unul de altul. Puteau să stea aşa duminici întregi. Uneori, rar, el mai invita şi câte-un vecin să intre puţin sub ea. Când se întorcea acasă, era stors, avea privirea nr. 16, de vacă îndrăgostită, şi vaselină pe mâini, pe haine şi pe la bot. Nu-i sigur că n-au apărut şi moştenitori din această perpetuă împreunare. Am văzut chiar un film cu maşini care vorbesc, Cars. Fulger McQueen aduce destul de bine la ochi cu un vecin de-al meu, nea Georgel, şi e roşu ca mă-sa, o Skodă 110R Coupé pe care nea Georgel o ţine şi-acum în faţa blocului, sub o cârpă, deşi n-a mai pornit-o de zece ani.

Dac-ar fi să aleagă, bărbatul şi-ar ţine maşina-n pat cu el şi nevasta-n parcare. Bine, iarna ar fi super-drăguţ şi-ar pune o prelată pe ea…

Jocul pielelor

Pune o femeie să aleagă între pacificarea Orientului Mijlociu şi o geantă