Cunoscuta si sub denumirea de buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice, soparlaita, ventricea, vindrilica, ventrilica, numita stiintific Veronica officinalis, creste prin locuri defrisate, pe langa maracinisuri, tufisuri, pe marginea santurilor si a gardurilor, in liziere, preferand locurile uscate.

Ventrilica trateaza afectiuni ale cailor repiratorii, probleme ale digestiei, stimuleaza pofta de mancare, vindeca rani cauzate de taieri si lovituri, fiind, de asemenea, un remediu excelent in tratarea memoriei deficitare, in afectiunile ficatului, reumatism, micsorarea glicemiei, regland si colesterolul din sange.

Datorita calitatilor sale terapeutice, cunoscute de romani de pe timpul cand acestia au ocupat teritoriile locuite odinioara de germanici, in cartile vechi de medicina naturista, ventrilica era numita "planta de leac pentru toate relele". Pe vremea aceea, daca romanii doreau sa faca un compliment unei persoane deosebine, ii spuneau ca are la fel de multe calitati precum ventrilica.

Planta, pe nedrept prea putin cunoscuta la noi, are frunze mici, zimtate, cu luciu auriu, care cad usor la atingere, si flori de la albastru deschis pana la violet. Ventrilica infloreste din luna mai pana in august si, in scop terapeutic, se folosesc inflorescentele, adunate mai ales de la plantele care cresc la margini de paduri si pe sub stejari.

Regleaza glicemia si colesterolul

Ceaiul de ventrilica, o lingurita de planta uscata si maruntita peste care se toarna o cana de apa fierbinte si se infuzeaza un minut, are proprietatea de a reduce glicemia si a regla colesterolul din sange.

Din ceaiul de ventrilica se pot bea cate doua - trei cani pe zi in caz de anemie, hipertensiune arteriala, inflamatii ale vezicii urinare, afectiuni ale pielii, guta, reumatism. Baut seara, inainte de culcare, ceaiul calme