Pe 24 ianuarie se sărbătoresc 154 de ani de la numirea lui Alexandru Ioan Cuza domnitor în Țara Românească, după ce primise aceaşi funcţie în 5 ianuarie 1859 şi în Moldova.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate,

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.

La 154 de ani de la Mica Unire, voluntarii Platformei Civice Acţiunea 2012 din Bucureşti se vor prinde într-o horă a unităţii joi, de la ora 18:00, la Monumentul kilometrul 0 din faţa Bisericii Sf. Gheorghe Nou. Prin intermediul acestui flash-mob, ei vor reaminti semnificaţia Unirii din 1859 şi vor semnala necesitatea reîntregirii naţionale, prin unirea României cu R