Fenomenul reţetelor şi consultaţiilor fictive poate fi stârpit doar prin informatizare, completată de acţiuni de "filaj" în cazul doctorilor care prescriu suspect de multe medicamente. Sursa: LIBERTATEA
Povestea fraudelor din Sănătate şi a reţetelor falsificate este la fel de veche ca sistemul de asigurări. Fenomenul a luat amploare mai ales după 2008, când chiar actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a scos plafonul la farmacii, iar medicii au putut elibera reţete fără număr. Din estimările Casei de asigurări, 20% dintre reţete sunt falsificate, iar frauda anuală se ridică la 200-300 de milioane de euro.
Implementarea prescripţiei electronice şi mai ales a cardului de sănătate se impune cât mai rapid pentru a combate frauda, însă cele două instrumente de control trebuie completate de o monitorizare la sânge din partea Casei de Asigurări. Acest lucru s-ar putea face inclusiv printr-un sistem cu pacienţi „infiltraţi” pe listele medicilor.
Fraude doar cu „PIN-ul” cardului
Principalul mecanism de fraudare este următorul: dispunând de CNP-urile pacienţilor, doctorii prescriu reţete pentru morţi sau chiar şi pentru oameni sănătoşi, fără ştirea lor. Complice e farmacistul, care introduce reţeta în sistem şi o trimite spre decontare. Banii pe care îi primesc de la Casă sunt împărţiţi frăţeşte. Totul se face pe hârtie, medicamentele rămân în farmacie, iar banii se încasează de două ori pe ele.
„Medicamentele care fac obiectul fraudelor sunt cele din lista C, pentru cancer, TBC, transplant, diabet, ciroză etc., care au dublul avantaj de a fi scumpe şi de a nu necesita vreo contribuţie a pacientului”, spune Dragoş Dinu, expert în industria farmaceutică. INTERVIU INTEGRAL: Sursa "Medicul de gardă": Fosta Securitate a acaparat piaţa medicamentelor
Când se va introduce cardul, medicul nu va mai putea prescrie reţete pe baza CNPului, ci do