Adică n-am mai avut linişte-n casă, şi în loc să-şi dorească un swarovski sau o poşetă nouă, ea nu şi nu: vrea musai o adeverinţă de asigurat de la CJAS. Ş-am lăsat-o să meargă, că Ioşka bacsi mi-a spus că un bărbat deştept e ăla care se predă la timp.
Deci: povesteşte nevasta: “primul ghişeu nu are nimic afişat, poate fi foarte bine unul de informaţii, dar şi unul în care stă portarul, dacă te iei după panoul cu sutele de chei atârnate. "Este birou de informaţii", mă asigură doamna de după geam, care se uita la televizor.
"Pentru-adeverinţa-de-asigurat-la-camera-3", îmi zice. Văd că oamenii se grăbesc să îşi ia numere de ordine de la un automat. Mă apropii și iau şi eu unul şi merg la următorul ghişeu, camera trei.
Aveam toate actele când mi-a venit rândul, aşa că funcţionarul îmi calculează ce sumă am de plătit pentru asigurare la zi. Mă pregătesc să scot banii, când îl aud: "Aaaa, ştiţi, nu la noi se plăteşte. Eu doar vă dau o hârtie şi mergeţi cu ea la Administraţia Financiară, la ghişeul 7".
Găsesc ghişeul 7 de la Finanţe şi mă pregătesc să plătesc, dar din nou nu se poate. Primesc o hârtie şi sunt trimisă la Trezorerie. Găsesc repede, clădirea e în curte, dar am din nou nevoie de bilet de ordine de la automat. Îmi aud numărul şi sunt chemată la ghişeul 1. Funcţionara se apuca de completat ceva la calculator, eu mă pregătesc să plătesc: "Banii nu aici", o aud. "La ghişeul 2".
Pot plăti, în sfârşit, la ghişeul 2, primesc chitanța şi fac drumul înapoi spre Casa de Asigurari, să arat hârtia. Nu e coadă, intru cu chitanța, mi se completează electronic adeverinţa, se listează, dar o primesc cu o mică observaţie: "Vă mai trebuie o semnătură şi o ştampilă rotundă. Semnătura de la camera 204, ştampila de la camera 219”.
Eu: no spune tu dacă nu-i Ioşka Bacsi ăl mai deştept bărbat din lume – şi io după el, că n-am ieşit din cuvântul lui de o
