Să lămurim întâi niște termeni, să pot apoi să vă spun ce m-a durut în suflet.
Ranchiună, după DEX : s.f. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare; pizmă, pică.
24 ianuarie sărbătoare națională; zi mare pentru români, ziua când s-a înfăptuit Unirea Principatelor.
Românii mai au și alte sărbători naționale, bunăoară 1 Decembrie – Marea Unire. Mai avem Ziua Tricolorului, Ziua Imnului, Ziua Eroilor etc.
Din păcate, începând cu 1990, de zilele naționale, s-au petrecut cele mai fără-de-cuviință gesturi. Îmi amintesc că într-o asemenea ocazie a fost huiduit Corneliu Coposu, la o altă zi națională, domnul președinte Băsescu s-a oprit cu strângerea mâinilor, tocmai când urmau foștii președinți. Un gest incalificabil. Or fi fost și alte ocazii, când ura a dat în clocot, dar astăzi, aceste două cazuri îmi vin în minte.
Mă gândesc, prin analogie, ce ar fi, dacă țara noastră ar trebui să facă față, Doamne ferește, unor calamități naturale, ori unei agresiuni, și comportamentul Puterii și Opoziției nu s-ar sincroniza? Chiar, cum ar fi dacă la ocaziile pe care le-am enumerat Opoziția ar trage Hăis și Puterea Cea?
La Arad, de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor, personalitățile politice și administrative s-au scindat, nu s-au unit în Hora Unirii. Unii dintre participanți, acolo pe platoul din faţa Primăriei, au remarcat cum cei de la putere, la Arad, nu au cinstit marea sărbătoare din cauza Fântânii de pe Mureș. S-a prins în horă prefectul, cam solitar și șefii unor deconcentrate ce depind de Prefectură. N-au venit nici prea mulți dintre cei ce trebuiau să reprezinte partidele. Un singur reprezentat al Puterii locale s-a prins în horă, dar nu doresc să-l amintesc, să nu-i periclitez situația. Oare cum să fi fost la Arad de 23 august ori 7 noiembrie, când se venea la defilare mânați de „organele” locale?
A trecut și 24 Ianuar
