Cetăţenii cehi se vor prezenta la urne vineri şi sâmbătă, pentru a desemna succesorul preşedintelui eurosceptic Vaclav Klaus, având de ales între veteranul de stânga Milos Zeman şi aristocratul de dreapta Karel Schwarzenberg, un scrutin care se anunţă deosebit de strâns.

Cei doi pretendenţi la fotoliul prezidenţial au ieşit cot la cot din primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat prin vot universal direct la 11 şi 12 ianuarie, cu 24,21% pentru Zeman, premier în perioada 1998-2002, şi 23,4% pentru Schwarzenberg, şef al diplomaţiei în cadrul Cabinetului de austeritate bugetară al lui Petr Necas.

Oricare ar fi numele noului locatar al Castelului din Praga, fostă reşedinţă regală devenită sediu al preşedinţiei în 1918, cehii vor alege un proeruropean, şi vor întoarce pagina euroscepticismului lui Vaclav Klaus, al cărui al doilea mandat expiră la 7 martie.

"Karel Schwarzenberg este un avocat convins al intergrării europene, în timp ce Milos Zeman este un pragmatic, capabil să schimbe poziţia cu flexibilitate", a explicat politologul Josef Mlejnek, de la Universitatea Charles din Praga.

În afară de atitudinea faţă de UE, la care Cehia a aderat în 2004, punctele comune între viziunea lui Zeman, economist de stânga în vârstă de 68 de ani, cunoscut pentru discursurile dure şi acuzat adesea de populism, şi Schwarzenberg, în vârstă de 75 de ani şi având o descendenţă nobiliară, susţinător al drepturilor omului şi valorilor tradiţionale.

Schwarzenberg este un admirator al lui Vaclav Havel (1936-2011), simbol al "revoluţiei de catifea", activist neobosit pentru drepturile omului şi preşedinte în perioada 1989-2003. Zeman, membru al partidului comunist în 1968-1970, este susţinut de Klaus, fost economist pragmatic şi rival politic al lui Havel.

Sprijinit de sindicate, Zeman câştigă puncte din partea electoratului de stânga, într-o