Activitatea de pe Facebook nu este utilă doar pentru a şti ce mâncare a cerut la restaurant un prieten, la ce film a mai fost alt prieten sau ce melodie e la modă. Un studiu recent arată că există o legătură între activitatea pe Facebook şi o anumită boală mintală. Iar o altă echipă de cercetători vrea să coreleze sinuciderile cu aceeaşi activitate din reţea.

O analiză a modului în care un om activează pe Internet, în special pe reţelele sociale, ar putea ajuta terapeuţii în tratarea anumitor dezechilibre psihice, notează „CNet“. Cercetătorii de la Universitatea din Missouri au descoperit o legătură între scăderea activităţii pe Facebook şi anhedonia socială. Această boală psihică se manifestă prin incapacitatea de a simţi plăcere din activităţi presupuse plăcute.

Studiul a fost denumit „Social networking profile correlates of schizotypy“ şi în cadrul acestuia au fost urmărite conturile a 211 studenţi. Scorurile pe care aceştia le-au reuşit au fost înregistrate pe scala anhedoniei, aberaţiei perceptuale, tendinţei de paranoia şi pe cea a creaţiei ideilor (ideaţiei). Aberaţia perceptuală şi ideaţia magică sunt abateri psihice şi credinţe nenaturale.

În urma studiului s-a descoperit că cei care au un scor mare pe scala anhedoniei au mai puţini prieteni pe Facebook, mai puţine poze cu ei şi necesită perioade mai lungi de timp decât media pentru a discuta cu prietenii lor. Totuşi, scorul e independent de volumul de mesaje publicate de prieteni. Ideea generală este că pshilogii şi psihiatrii s-ar putea baza şi pe activitatea de pe Facebook pentru a obţine mai multe informaţii decât cele furnizate doar de pacient.

Frumuseţea activităţii din reţelele sociale folosită drept unealtă în diagnosticarea deviaţiilor de natură psihică este că înlătură unele dintre problemele asociate cu auto-descrierea pacientului. De exemplu, răspunsurile depind de memori