Cehii revin vineri şi sâmbătă la urne ca să-şi aleagă noul preşedinte. Un şef de stat ales pentru prima dată prin vot direct. Alegătorii trebuie să-i departajeze pe cei doi finalişti, ambii opuşi oricărei forme de radicalism politic: social-democratul Milos Zeman şi conservatorul Karel Schwarzenberg, în prezent şef al diplomaţiei.

Cehii, dacă ne uităm la rezultatele din primul tur, caută să-şi aleagă un preşedinte "normal". Trebuie spus că două decenii după recăpătarea independenţei, ţara are toate motivele să aspire la acest obiectiv. Primul deceniu de libertate după căderea comunismului cehii l-au trăit conduşi de Vaclav Havel, liderul disidentei anticomuniste, personalitate ieşită din comun ce avea să moară acum un an.

După deceniul Havel, cehii au ales să fie conduşi de un alt Vaclav, Klaus de această dată, un economist eurosceptic şi liberal. A venit aşadar momentul să ajungă la "castelul" din Praga, sediul preşedinţiei, şi un om opus oricărei forme de radicalism politic, observă ziarul Le Monde. Şi asta se va şi întâmpla întrucât cei doi finalişti sunt, mai mult sau mai puţin, centrişti chiar dacă unul trage puţin la dreapta în timp ce celălalt tinde spre stânga.

Milos Zeman, în vârstă de 68 de ani, economist de formaţie, a ajuns, contrar aşteptărilor în fruntea primului tur, cert cu nici un punct în faţa lui Karel Schwarzenberg. Prinţul în vârstă de 75 de ani, în prezent şef al diplomaţiei cehe, a creat şi el surpriză calificându-se acolo unde nimeni nu-l aştepta, adică în finala prezidenţială. Apropiat de Havel în trecut, aristocratul Schwarzenberg, intelectual strălucit şi elegant cumula o serie de handicapuri printre care acela de a fi trăit cea mai mare parte a vieţii sale în Elveţia şi Austria nu era dintre cele mai mici. Nici faptul că face parte din actuala guvernare care a impus o cură drastică de austeritate nu a fost nici el