Guvernul USL condus de premierul Victor Ponta a prezentat zilele acestea propunerea bugetului general consolidat pentru anul în curs. Retorica mirobolantă pre-electorală a intrat în contact cu realitatea dură a economiei iar rezultatul, bugetul pe 2013, este cu adevărat reprezentativ pentru gândirea actualului guvern. Subliniez ce am mai scris şi cu alte ocazii: cel mai dificil şi mai important test al competenţei şi intenţiilor politice ale unui guvern este modul în care taxează şi, respectiv, cheltuieşte banii publici. Restul sunt doar vorbe. Nu intenţionez să trec în revistă principalele cifre şi asumpţii din spatele bugetului – acestea au fost verificate şi agreate cu FMI şi UE - aşa că sunt inerent rezonabile. Diavolul stă, ca de obicei, în detalii.

Prima observaţie care trebuie făcută este că, deşi economia este prevăzută să crească de la aproximativ 600 de miliarde de lei în 2012 la 623 de miliarde lei în 2013, cheltuielile cresc cu 15.4 miliarde de lei faţă de anul trecut. Cu alte cuvinte,guvernul intenţionează să cheltuiască semnificativ mai mult decât ar justifica-o creşterea economică. Şi pentru că banii nu vin nici din cer şi nici de la BNR – finanţatorii cei mai ieftini posibili - constructia bugetară se bazează pe creşterea taxelor şi, meteahnă veche, pe mai mulţi bani de la UE. Ca şi importanţă relativă, aportul taxelor adiţionale este cam de un sfert din totalul creşterii cheltuielilor, iar fondurile europene reprezintă restul de trei sferturi. În plus, guvernul USL continuă obiceiul contraproductiv al guvernelor anterioare PDL de anunţa măriri de taxe cu numai câteva zile înainte de aplicarea lor în practică. În ceea ce priveşte fondurile europene, bazându-ne pe experienţa dezastruoasă şi apartinică a trecutului, este evident că structura bugetului prezintă riscuri semnificative. Cheltuielile suplimentare sunt bătute în cuie, aşa că întreba