Revenim pe subiectul focului de la casieria primăriei Maliuc, de prin septembrie, anul trecut, pentru că organele de anchetă ţin neapărat să se facă de tot cacao. Spuneam la gazetă că e greu cu prinderea infractorilor prin Deltă şi nu pe undeva prin fundul Deltei, ci la vad turistic, la Maliuc. Un fleac de anchetă merge, iată, încet dar sigur spre celebrul A.N. (dosar cu autor ne­cu­nos­cut) cu incendierea casieriei primăriei Maliuc. Reamintim că după mai multe audieri, se con­tura un vinovat, dar care potenţial vinovat a fost pus la păstrare până la finalizarea controlului Curţii de Conturi. S-a tot dus şi controlul, pentru care, se zice, s-ar fi pus focul la documente. La păstrare a rămas şi în prezent potenţialul incen­diator care, la drept vor­bind, văzând cum organele nu se hotărăsc o dată să arunce măgă­reaţa pe cineva, dovedit, ar putea cere chiar şi daune morale pentru lezarea ima­ginii. Foc pus inten­ţionat, au concluzionat atunci pompierii. Şi s-a de­clanşat degra­bă mecanismul: poliţie, parchet, admi­nis­traţie locală, toate orga­nele au pornit în cea mai mare căutare de infractor care s-a pomenit de la Terente încoace. Ni­mic. Incendiatorul parcă ar fi intrat sub ponton. Ce simplu s-ar fi rezolvat an­che­ta de poliţistul local. Doar să fi ieşit pe uliţele comunei şi să întrebe, în stânga, în dreapta, cum a învăţat la şcoala de subofiţeri: bade, n-ai văzut unul care a pus foc la primărie?

Nici la Agighiol, anchetele cu indi­vizii care au „boală” pe arhive nu merg mai acătării. La Agighiol, arhiva unei societăţi agricole a fost spartă, nu incen­diată, relativ recent. Nu s-a de­ranjat nimeni că docu­mentele zac vraişte, prin noroi, jur împre­jurul magaziei cu arhiva. Niciun organ, probabil pe motiv că nu a fost sesizat, cu atât mai puţin conducerea societăţii, cea care nu spune dar şi-ar fi dorit să se şteargă nişte „urme”. Acelaşi sfat şi pentru p