Consiliul Europei şi Comisia Europeană vor analiza modificările aduse procedurii de ridicare a imunităţii parlamentarilor, care, iniţial, prevedeau o protecţie sporită pentru senatori şi deputaţi împotriva anchetelor penale. Reprezentanţii Consiliului Europei au declarat pentru gândul că, în pricipiu, orice modificare de acest gen trebuie să respecte principiile statului de drept şi că, în general, parlamentarii nu trebuie să abuzeze de imunitate. Senatorii şi deputaţii români, indiferent de culoare politică, nu mai pot fi prezumaţi de bună-credinţă în utilizarea imunităţii, având în vedere numeroasele cazuri în care au refuzat avizarea arestării, urmăririi penale sau percheziţiei în mai multe dosare de corupţie.
Dacă în Germania, din 1949 şi până în prezent, doar în două cazuri nu a fost ridicată imunitatea, din 2007, în România au fost şase situaţii în care Parlamentul a refuzat ridicarea imunităţii.
Purtatorul de cuvânt al Secretarului General al Consiliului Europei a confirmat pentru gândul că instituţia analizează recentele modificări aduse la statutul parlamentarilor, mai precis cele care prevăd procedurile de ridicare a imunităţii.
”Există un dialog între Consiliul Europei şi România. A existat o discuţie între secretarul general al Consiliului şi preşedintele Camerei Deputaţilor în care cel din urmă s-a angajat să ofere toate explicaţiile despre aceste modificări. Pot să vă spun că aceste modificări vor fi analizate în continuare. La acest moment, putem spune doar că analizăm modificările”, a declarat pentru gândul Daniel Höltgen, purtătorul de cuvânt al Secretarului General al Consiliului Europei.
De ce este curios Consiliul Europei de modificările aduse imunităţii parlamentare din România? Daniel Höltgen a explicat că forul european analizează constant modificările aduse legislaţiei în statele din Europa, în special când vine v
