Nimeni nu vrea să renunţe la una din camere, dar politicienii au păreri împărţite privind atribuţiile parlamentului şi modul în care ar trebui ales.

„Îngrăşarea" parlamentului cu aproape 50%, datorită unui sistem de vot unanim definit drept cel mai prost posibil, a generat redeschiderea dezbaterii pentru modificarea Legii Electorale. Nimeni nu e dispus să taie una din camere, iar majoritatea ar înclina spre votul mixt, deşi sunt adepţi atât al aşa-numitului „uninominal pur", cât şi al reîntoarcerii la votul pe liste.

Potrivit presei centrale, în laboratoarele guvernului s-ar lucra, deja, la un proiect de Lege Electorală care să introducă sistemul de vot mixt, de inspiraţie germană, în care o parte din parlamentari ar fi aleşi uninominal, iar altă parte, pe liste, urmând a se stabili raportul între cele două părţi. Practic, pentru fiecare cameră în parte, alegătorul ar avea de ştampilat două buletine de vot: unul cu candidaţi uninominali, altul cu liste de partide. Astfel, o parte a camerei ar fi ocupată de câştigătorii votului uninominal, celaltă fiind rezervată candidaţilor de pe liste, care vor obţine mandatele după sistemul votului pe listă folosit până nu de mult în România. De asemenea, potrivit aceloraşi surse, legea ar urma să fie corelată cu regionalizarea României, Senatul urmând să devină o cameră a reprezentanţilor regiunilor, una dintre variantele luate în calcul fiind ca fiecare actual judeţ să trimită în viitorul Senat câte doi reprezentanţi, ceea ce ar însemna, cu totul, mai puţin de 100 de senatori.

Şeful liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, optează, clar, pentru bicameralism. „Este în tradiţia românească să avem două camere. Doar comuniştii au încălcat această tradiţie şi au făcut o singură cameră, nu văd de ce ar trebui să ne întoarcem la ce a fost în comunism. În plus, toate ţările europene de dimensiunea