- Cultural - nr. 17 / 25 Ianuarie, 2013 Cronologie (II) Luna, luni s.f. (…) II. 1. Perioada de timp care corespunde unei revolutii (timpul necesar unui corp – ceresc – pentru a parcurge intreaga sa orbita) a Lunii (I. 1; astru) in jurul Pamantului. Luna calendaristica: fiecare dintre intervalele de timp, apropiate de perioada de revolutie a Lunii, in care e divizat anul calendaristic. Ziua intai a lunii (luna noua era anuntata de preoti) se numea calende (cuvant derivat de la verbul calo – calare = a chema, a anunta). La inceput, anul calendaristic a avut 10 luni. Ziua de 1 martie era ziua in care se serba inceputul Anului Nou. Asa explicam si denumirea lunilor incepand cu septembrie (etimologic), luna a saptea de fapt in anul calendaristic, luna a noua; s-a pastrat, asadar, denumirea straveche, datorita uzantei, a traditiei. Intre decembrie si martie, s-au introdus lunile ianuarie si februarie. Anul Nou din calendarul actual este sarbatorit la intai ianuarie. Fiecare denumire a lunilor are la origine o explicatie. Luna ianuarie este inchinata zeului portilor: Ianus. Avand doua fete, cu una Ianus privea inauntrul casei, la apusul anului incheiat, si cu cealalta privea afara, la ceea ce vestea noul an. Luna februarie are ca zeu protector pe Februns, aducator de jertfe de purificare, numit si zeul "purificator”. Martie s.m. invar. A treia luna a anului, martisor. Din sl. martii. Marte, era zeul razboiului. Luna a patra a anului, aprilie, prier din sl. aprili, este luna muncilor de primavara. De la numele mamei zeului Mercur, Maia, provine denumirea lunii mai, cunoscuta ca simbol al primaverii, florar. Iunie, a sasea luna a anului, este luna cireselor, fiind denumita, in varianta populara a limbii romane, ciresar. De la a cincea luna Quinctilis pana la a zecea (anul incepand la 1 martie), numele indicau ordinea denumirii: a cincea, a sasea (Sextilis), a sapt