Pentru români, intrarea în Constanţa este sinonimă cu intrarea în vacanţă. Odată trecut podul de la Cernavodă sau de la Giurgeni-Vadu Oii, când te întâmpină pe dreapta emblema „Constanţa“, deja miroase a mare, deşi mai ai de mers vreo 80 kilometri.
Edilii reşedinţei de judeţ au avut prin 2003 o idee inedită. Au cerut Poliţiei de Frontieră cele 5 vapoare care ieşeau din uz şi urmau să fie casate.
Vasele militare au fost recondiţionate, revopsite şi urcate pe postamente, la fiecare cale de acces în oraş: dinspre Ovidiu, dinspre Lazu sau din Valu lui Traian.
Fostele nave de intervenţie ale Poliţiei de Frontieră au devenit astfel simbolurile intrării în oraşul Constanţa.
Cea mai veche vedetă militară din lot a fost amplasată la intrarea dinspre Ovidiu. VM 21 a fost construită în 1972, în Şantierul Naval Mangalia. La intrarea dinspre Mamaia este VM 26 construită în 1973. La intrarea dinspre Agigea a fost aşezată VM 30 din 1974, iar la gară străjuieşte VM 31 din 1975. Cea mai tânără scoasă la pensie este VM 38 din 1986, postată la intrarea dinspre Valu lui Traian.
La bordul lor au fost instruite generaţii de militari din Marină. Vapoarele au salvat oameni pe mare şi au remorcat ambarcaţiuni aflate în derivă, au fugărit pe Dunăre braconierii şi traficanţii de combustibil şi armament din perioada embargoului impus Yugoslaviei, au însoţit transporturi speciale şi chiar au asigurat obiectivul Neptun - numele de cod al reşedinţei prezidenţiale de vară.
În oraşul-port, cea mai rar văzută de români este intrarea maritimă. Prin Portul Constanţa pătrund vase de croazieră, yachturi, nave comerciale şi vase militare. Turiştii străini debarcă la dana de pasageri, situată lângă dana militară a portului. Ei trec prin controlul de la terminalul de pasageri şi apoi merg să viziteze oraşul şi împrejurimile.
