Creatorul panoului cu litere înalte de patru metri, amplasat pe marginea unei râpe, a rămas necunoscut. Cel puţin oficial. La fel ca şi înţelesul precizării „în noul Galaţi”. Adevărata intrare în Galaţi este marcată, de zeci de ani, de un monument „oficial”, cam „uzat”.

De-a lungul deceniilor, niciun arhitect n-a avut inspirata idee şi niciun edil iniţiativa de a marca intrarea în Galaţi aşa cum s-ar fi cuvenit pentru al şaptelea oraş ca mărime din ţară. De regulă, pentru turistul care intră întâia dată într-un oraş, un monument cu o simbolistică definitorie pentru aşezarea pe care urmează s-o viziteze sau măcar s-o străbată, simbolistică bine aleasă şi adecvat valorificată din punct de vedere artistic, trezeşte interes. Este ca o carte de vizită.

La intrarea dinspre oarşul vecin Brăila, există ceva ce s-ar putea numi, cam pretenţios însă, monument menit să marcheze intrarea în judeţul şi municipiul Galaţi.

Monumentul este alcătuit din patru coloane din beton, aproape lipite, de înălţimi diferite pe care sunt fixate două timone turnate din bronz, orientate corespunzător fiecărui sens de circulaţie al Drumului Naţional 22B. În partea superioară a fiecărei timone, se află stema municipiului, iar în partea de jos, denumirea acestuia.

Ansamblul este „completat”, în mod nefericit, cu o bucată de tablă pe care, până să se şteargă vopseaua, erau inscripţionate denumirile oraşelor înfrăţite cu Galaţiul.

Apropo de simboluri definitorii, timona simbolizează cum nu se poate mai bine starea actuală a industriei gălăţene în care doar şantierul naval a rămas profitabil. Cândva, simboliza şi faptul că vizitatorul intră într-un mare oraş-port la Dunăre, în care locuiesc şi muncesc navigatori, dar asta este acum de domeniul istoriei. Parcă având o premoniţie, artistul s-a limitat la un singur simbol, cu trimitere la navigaţie, cu toate că, la vremea în