Cea mai bogată cu elemente grafice este intrarea dinspre Caransebeş. Încă de la km 5 poate fi reperată o machetă uriaşă din fier care stilizează combinatul siderurgic şi o roată zimţată ce face referire la metalurgia reşiţeană.
Chiar dacă suntem într-o perioadă de regres economic, cu UCM Reşiţa în insolvenţă, autorităţile au păstrat simbolurile „oraşului“ de foc, primul centru siderurgic din sud-estul Europei. Fie că este vorba de o roată zimţată, de câteva furnale ori de locomotive cu abur, aceste simboluri sunt şi astăzi prezente în simbolurile grafice pe care autorităţile locale le-au ales pentru a semnaliza intrările în municipiu. Au apărut şi elemente noi, cum ar fi sigla Clubului Rotary, sau chiar harta administrativă a oraşului ori lista cu localităţile înfrăţite.
Cea mai bogată cu elemente grafice este intrarea dinspre Caransebeş. Încă de la km 5 poate fi reperată o machetă uriaşă din fier care stilizează combinatul siderurgic şi o roată zimţată ce face referire la metalurgia reşiţeană.
Puţin mai jos, recent, a fost amplasat un panou destul de mare care marchează că pe teritoriul Reşiţei se află un Muzeu al Locomotivelor cu Abur, „cel mai mare muzeu al tehnicii în aer liber din Europa“.
Nu putem trece fără să amintim şi „arcul de triumf“ pe care tronează stema Reşiţei.
Şi la intrarea dinspre Oraviţa, pe Dealul Lupacului este o construcţie de fier uriaşă, de peste 10 m înălţime, care stilizează un glob şi o roată zimţată. Stema a devenit „celebră“ în urmă cu doi ani când un tânăr a ales să îşi pună capăt zilelor chiar spânzurat de ea.
Şi la intrarea dinspre Anina sunt mai multe semne grafice, în special lista oraşelor înfrăţite.
Dar, pentru Reşiţeni, atunic când spui „la stemă“ nimeni nu se gândeşte la vre-o intrare în oraş ci la uriaşa stemă a UCM Reşiţa de pe Dealul Golului.
