Simbolurile burgului medieval şi ale capitalei culturale, dar şi un nume de legendă, veghează intrarea într-unul din cele mai pitoreşti oraşe ale României.
Pe panoul aflat la intrarea în municipiul Sibiu pe DN 1, dintre Sebeş, stema oraşului duce mai departe, peste ani, povestea mândrului burg transilvănean şi a oamenilor vrednici, dornici de prosperitate.
Stema se compune dintr-un scut antic cu smalţul câmpului roşu, iar în acest câmp se află două spade încrucişate cu vârful spre talpa scutului, de argint, cu mănunchiuri de aur, care susţin prin garda lor o coroana foliată deschisă, de aur. Spadele străpung împletit o trinchetă foliată cu foi de tei, cu vârful spre talpa scutului, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, de argint.
Spadele încrucişate cu vârful în jos, semnifică, potrivit mitologiei şi uzanţei medievale, luarea în posesie a pământului, voinţa cetăţenilor de a apăra municipiul şi drepturile lor civice. Coroana foliată, numită în heraldica transilvăneană ”Corona Regia”, semnifică statutul de oras liber regal. Smalţul roşu al scutului simbolizează autonomia locală constituţională iar trincheta foliată este semn al unităţii treimii, semnifică solidaritatea civică. Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspiraţia locuitorilor spre prosperitate. Coroana murală cu şapte turnuri indică rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.
Legenda lui Hermann, întemeietorul Hermanstadt-ului
Sub denumirea de astăzi, stă scrisă mare denumirea sub care este cunoscut oraşul în istorie, aceea de Hermannstadt. Menţionat încă sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma Hermannstadt.
Legenda poves
