În genere românul se pricepe la orice....cam aceasta ar fi sintagma care ne defineşte ca şi societate de ceva timp încoace. Unii spun că este vina programei şcolare încărcate din perioada comunistă, programă care băga informaţii în bieţii copii români „ca-n hoţii de cai” fără să-i înveţe practic ce au de făcut. Mii de pagini care trebuiau învăţate pentru că aşa cerea sistemul….. Alţii dau vina pe distrugerea sistemului de învăţământ din aceea perioadă şi înlocuirea lui cu o perpetuă reformă. Un stat cu 11 prim miniştrii în 22 de ani şi cred vreo 15- 16 ministrii la la educaţie, a reformat sistemul educaţional (unul de prioritate naţională) în aşa fel încât nimeni nu mai înţelege nimic din el. Nici elevii şi studenţii, nici pofesorii, nici părinţii …uneori înclin să cred că nici măcar cei ce ar trebui să îi dea liniile directoare.

Singura idee clară care poate fi extrasă din tot ceea ce se întâmplă în România anilor postdecembrişti este aceea a lui BA P-A M..II. De la primul om al ţării până la ţăranul care dezbate cu elan în cârciumă idei filozofice existenţiale, totul se rezumă la a-l demola pe cel care îţi pune la îndoială logica sau viziunea asupra unui fenomen. De la expresii ca “Ciocu Mic…noi suntem la putere acum”, expuse cu patriotism de la tribuna parlamentului, până la „taci bă că eşti prost şi nu ştii ce zici” auzite pe stradă zi de zi, logica este aceeaşi. Nu contează decât să-ţi pui la punct adversarul şi eventual, daca te simţi jignit să-i arzi şi una peste gură ca nu cumva să se creadă că ai rămas dator. De la vlădică la opincă...ne comprtăm cu toţii aşa cum am fost învăţaţi. Moş Ion Roată când a ajuns să vorbească într-o selectă adunare a ţării nu pretins că pe drumul de la sat la oraş i-a citit pe Kant, Goethe sau Tolstoi. A vorbit simplu şi natural fără a încerca să-şi ascundă originea sau poziţia socială. Badea Cârţan, când a ajuns la Roma, m