Intru în salon, de fapt un apartament (unde firma la care am lucrat sărbătorea un an de la…faliment!). Sunt întâmpinat de o fătucă, năucă şi caducă, ţinând în mâini o tavă, cam la nivelul tivului fustei. Iau un pahar de şampanie şi…piş-cotul.
„Intră şi tu, îmi zice fostul şef, deşi aici am invitat numai oameni”. Mă apropii cu pas adăugat, de el (prin cunoscuta politică a paşilor mărunţi) şi-i şoptesc, încet, la ureche, cât să audă toată asistenţa: „Te bag în…bip! Să-ţi dea D-zeu un fiu care să-ţi fie frate! Ai dus de râpă tocmai firma care se ocupa de drumuri şi poduri. Ne-ai lăsat pe drumuri şi sub poduri! Semeni cu Emil Boc, pardon, Bobu. Ai fost un dobitoc!” Apoi, am continuat:
„Mi-ai dat atâtea bătăi de cap, din cauza bătăilor, inima era să facă un preinfarct, că mi-ai dat preaviz! Cum zicea Pitagora în „Florilegium”, dacă ai auzit, de aste două nume, mai bine să slujesc pasiunilor, decât tiranilor! Impotentule! Turbatorule şi mas…turbatule! Piţigăiatule! Cine te-a strâns şi de ce, de vorbeşti aşa subţire? Ruşinică, ruşinică!”
Gata, m-am răcorit. Acum poate să înceapă petrecerea! Şi, într-adevăr, fostul şef m-a petrecut…până la uşă, pe care mi-a deschis-o, apoi mi-a trântit-o în nas. Da’ şi eu i-am trântit-o!
Acum m-am angajat gropar la cimitir. Şi-l aştept, mai abitir decât fata mare patul nupţial, dar nu vine boşorogul, să-l dau dracului, în primire. Până să ajungă putred, e putred de bogat, paţachina! Pe noi ne-a lăsat în plata Domnului, că el n-avea de gând, nicicum, să ne plătească…Va plăti, cu siguranţă, pe lumea cealaltă, cu vârf şi îndesat…
Îndesat în cazan!
Intru în salon, de fapt un apartament (unde firma la care am lucrat sărbătorea un an de la…faliment!). Sunt întâmpinat de o fătucă, năucă şi caducă, ţinând în mâini o tavă, cam la nivelul tivului fustei. Iau un pahar de şampanie şi…piş-cotul.
„Intră şi tu,
