Instalat oficial la cârma CEO (cam scrâşnind din măseluţe şi strâmbând din năsuc de către FMI), Laurenţiu Ciurel vrea să facă o restructurare a mamutului pe care îl conduce. Asta nu este ceva rău, însă el s-a înhămat la un proiect greu al dracului. Aşadar, managerul marelui mutant energo-minieresc a declarat că aproximativ 1000 de persoane din cadrul TESA fie se duc pe teren, intrând automat în producţie, fie pleacă pe arătura locurilor de muncă actuale. Cum criza e departe de a-şi fi închis supapa de… „producţie” globală, nu credem că va pleca cineva de tot din CEO. Probabil pantofiorii vor fi schimbaţi cu nişte ghetuţe (nu cizme de cauciuc, cum ar vrea managerul), iar pardesiul actual va fi înlocuit cu un palton mai casual, mai în trend. Nu de alta, dar cei care au fost un fel de şefi nu vor putea în veci să renunţe la tendinţele vestimentare de boss, indiferent dacă biroul lor „se va muta” într-o baracă, pentru că nu este la modă să faci asta în România.
De asemenea, tot managerul CEO afirmă că sunt foarte mulţi jurişti tăietori de frunze de dud către câinii pripăşiţi prin curtea complexului. Lucrul este adevărat şi cât se poate de dureros pentru statul român (citiţi contribuabili, nu şleahta politicului transpartinic), nevoit să suporte cheltuieli cu procese pierdute că nu se prezintă niciun jurist din cele câteva zeci (spre sută) din complex. Nu prea ni se pare ok treaba asta, dar dacă şefii anteriori „au suportat” aşa o ruşine, mai e cazul să discutăm? Deseori interesele defunctelor companii CET, CER, CEC sau SNLO nu au interferat cu variate „combinaţii” de natură personală, justificând, relativ, starea de fapte. Dar tot aiurea e oricum…
Una peste alta, poate că acum se aşterne normalitatea peste aparatul juridic al CEO, însă apar nişte dileme mari legate de viitoarea prezenţă a cel puţin unei case de avocatură pentru bunul mers al mastodontului
