Imunitatea extinsă a parlamentarilor stârneşte reacţii şi în rândul specialiştilor în drept.

În proiectul de lege adoptat săptămâna trecută, de Comisia de statut se menţionează că solicitarea de reţinere, arestare sau percheziţie „trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei". În baza acestei solicitări, parlamentarii pot decide la nivelul comisiei de specialitate în cel mult 3 zile recomandarea pe care o fac plenului respectivei camere a Parlamentului.

Procurorii clujeni spun că această prevedere este printre cele mai absurde, fiind o imixtiune a puterii legislative în actul de justiţie. Acesta a fost, de altfel, şi punctul de vedere al politicienilor de la Cluj - atât din opoziţie, cât şi de la putere. Ei au susţinut, în cursul săptămânii trecute, că „putem vorbi de o încălcare a separaţiei puterilor în stat şi un amestec al politicului în justiţie“.

Imunitate doar pentru părerile politice

Astfel, subliniază unii speciliaşti în drept, arătarea probelor şi prezentarea lor în faţa Parlamentului pentru ca acesta să decidă dacă ridică sau nu imunitatea unui parlamentar ar compromite urmărirea penală, care constă tocmai în surprinderea persoanei, luarea ei pe nepregătite în faţa indiciiilor că a comis o infracţiune. „Arătarea şi indicarea probelor în cererea de ridicare a imunităţii şi prezentarea lor în faţa Parlamentului ar compromite urmărirea penală. Urmărirea penală are ca şi caracter suprinderea persoanei în vederea descoperii faptei, este de notorietate caracterul nepublic al urmăririi penale. Probele se arată doar judecătorului cu ocazia luării unei măsuri preventive. Pentru faza de urmărire penală arătarea acestor probe ar compromite tot. Simpla cerere pe care noi procurorii o facem Parlamentului cu arăta