În România, dintre cei aproape 700.000 de adulţi înregistraţi cu handicap doar 4,08% sunt angajaţi cu forme legale ceea ce face ca ţara noastră să se situeze pe ultimul loc în Europa la acest capitol, a declarat, pentru Agerpres, Ramona Ivănuş, expert coordonator, Centrul de Reabilitare şi Integrare Profesională (CRIP) în cadrul proiectului strategic „Insert”, cofinanţat din fonduri europene nerambursabile.

”Ponderea celor care lucrează, în totalul de 692.390 persoane cu dizabilităţi din România, este de 4,08%, iar dacă scădem numărul copiilor cu dizabilitate şi al celor cu handicap grav, care desigur nu pot munci, procentul ocupării va creşte. Şi nu va mai fi un 4% ci mult mai mult, o să fie 12,60%, dar şi aşa, tot pe ultimul loc în Europa suntem în privinţa gradului de ocupare a persoanelor cu handicap. Ţările nordice au în jur de 50% şi 54% grad de ocupare, Luxemburgul şi Marea Britanie - 40%, fiind cam pe la media europeană, iar Polonia - 20%”, a spus Ramona Ivănuş.

Bariere în calea angajării

Potrivit unui raport de analiză privind structura pieţei de muncă disponibilă pentru persoanele cu dizabilităţi, realizat de Centrul de Resurse pentru Educaţie şi Formare Profesională (CREFOP), principalele bariere în calea integrării profesionale sunt: nivelul scăzut de educaţie al persoanelor cu dizabilităţi (8,3% au studii superioare), programe de formare profesională neadaptate, discriminarea angajatorilor, stimă de sine scăzută, supraprotecţia familiei şi, nu în ultimul rând, lipsa de flexibilitate a angajatorilor cu privire la programul de lucru. „Situaţia ar putea fi schimbată dacă toţi vom pune umărul, dar dacă statul ar ieşi la rampă cu unele constrângeri legislative, ştiţi că unde-i lege nu-i tocmeală, lucrurile ar fi accelerate. Firesc ar fi ca, din solidaritate, noi toţi să deschidem uşa acestor oameni şi să-i facem partenerii noştri”, a spus