O acuză din ce în ce mai vocală la adresa Bisericii este aceea că are afaceri. Un manual de tehnici de marketing stipula că atunci când hoţul strigă „hoţii” pe nedrept, avem de-a face fie cu o manipulare prin denigrare, fie cu o atrofiere periculoasă a simţului realităţii. Însă, dacă Hristos a avut pungă cu bani, o fi fost oare afacerist ?!
Acuza că Biserica s-a transformat într-o afacere respectă întru totul principiul formulat mai sus. Să aflăm cum:
1. Manipularea prin denigrare. Cine strigă că Biserica a devenit afacere? Adeseori cei mânaţi de interese în domeniu, adică înşişi afaceriştii, care percep Biserica un fel de concurent care are monopol, căruia îi bat obrazul că nu e corect ce face.
În realitate, ei sunt cei ce vor să facă o concurenţă Bisericii, dorind o exploatarea financiară a religiozităţii oamenilor. Pentru asta, construiesc pretinsului adversar, Biserica, o imagine falsă, cum că ar fi avară, plină de averi şi interese lumeşti, tocmai pentru a o discredita şi a-i rupe din „clientelă”.
De altfel, eu însumi am fost martor la manipulări de manual contra BOR, desfăşurate de curând la o televiziune de largă audienţă. Şi nu este singurul caz, Patriarhia sesizând şi anul trecut ostilitatea mediatică la adresa BOR.
Pe termen lung, avantajele manipulatorilor sunt şi mai mari, căci odată discreditată, Biserica nu se va mai putea opune public la legalizarea anumitor „oportunităţi de afaceri” bazate pe imoralitate, precum prostituţia, homosexualitatea, drogurile uşoare, etc.
E drept că unii slujitori ai altarelor le oferă manipulatorilor motive de acţiune, inventând diverse practici bisericeşti oculte doar pentru 30 de arginţi. Defectul a fost observat chiar de Sf. Ap. Pavel care sancţionează pe cei care folosesc evlavia drept mijloc de câştig urât. Iar Sf. Ap Petru avertizează asupra învăţătorilor mincinoşi care sunt