Scris de Andreea Pintea - ARAD. Cursul valutar şi deprecierea monedei naţionale au făcut ca împrumuturile accesate în urmă cu 6-7 ani să fie tot mai greu de rambursat.

Arădenii au avut mari probleme în a-şi achita ratele lunare, mulţi dintre ei sfârşind prin a fi executaţi silit cu popriri pe conturi sau sechestrări ale bunurilor cumpărate. În aceste condiţii, aprecierea leului din luna decembrie a venit ca o gură de oxigen pentru toţi cei cu împrumuturi în bănci.Scăderi la restanţe

Banca Naţională a confirmat faptul că arădenii au profitat de avansul luat de leu în faţa euro şi nu numai, iar pe final au reuşit să îşi achite într-o măsură mai mare creditele în valută. Dacă în noiembrie 2012, arădenii aveau restanţe de peste 292 milioane lei la împrumuturile în alte monede decât lei, în ultima lună a anului trecut restanţele au scăzut cu aproape 20 de milione de lei. Scăderi la restanţe au fost înregistrate şi la creditele accesate în moneda naţională, însă în acest caz scădere din decembrie a fost de puţin peste 1 milion de lei.Populaţia bate firmele

Un alt aspect interesant evidenţiat de Banca Naţională a României îl constituie profilul creditelor luate de arădeni. Dacă în cazul creditelor în lei, agenţii economici s-au împrumutat mai mult decât populaţia, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre situaţia creditelor în valută. La final de an 2012, agenţii economici aveau de rambursat credite în valută cu o valoare totală de 800 de milioane de lei, în timp ce populaţia se împrumutase cu peste 980 milioane lei – tot în valută.

În ceea ce priveşte structura creditelor în valută, arădenii au ales să se împrumute atât pentru a-şi cumpăra sau construi o casă, cât şi pentru a acoperi cheltuielile de consum.

Pe de altă parte, la creditele în lei, BNR confirmă că cea mai mare parte din împrumuturi au mers direct în consum, prea puţini arădeni invest