Merge vorba printre cei care trăiesc în Finlanda, că a fi născut aici este ca şi cum ai fi câştigat la loterie. Asta pentru că societatea ofera servicii sociale performante, delincvenţa e redusă, iar nivelul de trai e ridicat.

Denisa Udroiu, corespondent RFI la Helsinki

Mulţi au fost salvaţi prin faptul că au reuşit sa se refugieze in Finlanda sau în alte ţări, din zone de război, unde au fost torturaţi sau în pericol de a fi ucişi. Dar politica ţărilor nordice de a accepta refugiaţi este cu două tăişuri, atât pentru gazde cât şi pentru noii veniţi.

Cultura şi traumele acestora sunt atit de diferite de viaţa celor născuţi în ţara care îi primeşte încât apar adesea tensiuni pe care până acum nimeni nu a ştiut cum să le rezolve. Finlanda, ţară europeană care a primit în 2012 un numar record de străini, se confrunta si ea cu aceste probleme.

Actele rasiste si discriminatorii, pe faţă sau tăcute, sunt observate tot mai des in ultimii ani, si par a fi tot mai mult acceptate, spune presa. Si aici este vorba de agresarea fizica a unor străini, de insulte aruncate in fata sau pe internet, ori subtile discriminari la angajare.

La inceputul lui ianuarie, articolul unei ziariste venita in urmă cu 20 de ani ca refugiata din Palestina, a devenit cel mai citit articol si a relansat dezbaterea rasismului. Ea spuna ca, dupa adoptarea unei fetite din Africa, s-a confruntat cu atit de multe comentarii rasite, incit s-a mutat in Olanda, unde faptul ca primarul este musulman nici macar nu este o stire, si nici un fapt atit de exotic incit sa merite a fi mentionat. Pe de alta parte, remarca ziarista, in Finlanda strainii nu sunt vizibili in politica, finante, stiinta, ci pot fi cel mai adesea vazuti facind curatenie.

Imediat, reactia unei alte ziariste finlandeze a reflectat exact atitudinea de respingere cu care se confrunta multi straini- si