Guvernul promite că în două luni va face ce nu s-a reuşit într-un an - privatizarea CFR Marfă în pas alergător şi coplata în sănătate. Acordul preventiv parafat în primăvara anului 2011 de autorităţile române cu FMI şi care trebuia finalizat în aprilie 2013 a ajuns într-un "punct nevralgic": România a cerut o "perioadă de graţie" de două luni în care să-şi îndeplinească angajamentele nerespectate, iar opoziţia vorbeşte de o suspendare sau o rupere definitivă a acordului dacă nu se vor face progrese semnificative.
Acordul preventiv cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială urma să se concentreze pe stimularea economiei, reforme structurale, atragerea unor investitori strategici pentru companiile de stat şi reducerea arieratelor, însă se poate lăuda doar cu o continuare a ajustărilor fiscale care nu au făcut decât să frâneze redresarea economică.
Astfel, balanţa celor aproape doi ani de acord preventiv cu FMI înclină spre partea negativă.
Rămâne de văzut care va fi mesajul pe care îl vor transmite astăzi experţii instituţiilor internaţionale, la finalul misiunii de evaluare.
În timp ce premierul Victor Ponta rămâne prin declaraţii un partizan al înţelegerii cu FMI, aripa liberală din coaliţia de guvernare a răbufnit ieri prin vocea preşedintelui Comisiei de buget din Camera Deputaţiilor, Dan Radu Ruşanu - unul dintre cei mai influenţi lideri ai PNL din Parlament.
Ruşanu, "eminenţa" liberalilor în domeniul economic, a criticat dur FMI pentru măsurile de privatizare propuse şi pentru cum s-a derulat precedentul acord semnat în 2009, fiind pentru prima dată când o voce de la putere îndrăzneşte să critice Fondul.
El a spus în debutul unei discuţii cu delegaţia FMI că s-a făcut o "greşeală enormă" prin creşterea impozitelor din 2010. "Orice student la economie ştie că într-o perioadă de criză nu se cresc impozitele şi taxele. Creşterea
