Chiar dacă modificarea Codului muncii ar trebui să fie o prioritate pentru liderii de sindicat, deopotrivă cu angajaţii şi angajatorii, interesul pentru acest demers rămâne scăzut, fiind şi acest fapt un semnal de alarmă al politicii globalizării menite să distrugă relaţiile de solidaritate şi drepturile colective.

Ieri, la Hotelul Continental din Oradea, a avut loc o dezbatere publică pe tema modificării actualului Cod al Muncii, eveniment organizat de către Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung. Ilie Gheorghe, vicepreşedintele BNS, a subliniat că actualul Cod al Muncii a fost adoptat mai mult pentru a satisface cerinţele investitorilor străini. În acest context, un nou Cod al Muncii "ar echilibra raporturile dintre angajaţi şi angajatori". Din perspectiva globalizării, o principală consecinţă negativă în ce-i priveşte pe angajaţi ar fi sărăcirea acestora, creşterea şomajului, respectiv reducerea ajutorului social. Noile tendinţe privesc desfiinţarea statutului social şi a elementelor de solidaritate, respectiv deposedarea drepturilor colective. Desfiinţarea contractelor colective de muncă vin să lase angajatul mult mai vulnerabil în faţa angajatorului. "Actualul cod al muncii are un caracter voluntarist şi contrazice normele europene. Solicităm reducerea perioadei de probă. De asemenea, contractele colective de muncă pe perioadă determinată trebuie să fie o excepţie", a sublinat vicepreşedintele BNS. Acesta a atras atenţia că şi prevederea privind durata concediului de odihnă care se acordă doar proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic contravine legilor europene, un salariat având dreptul la concediu, chiar şi după o lună de la începerea activităţii. Mutarea centrului de greutate de la contractele colective pe cele de la nivel de unitate sau individuale îl fac pe angajat foarte vulnerabil în faţa patronu