Statul român poate semna contractul pentru finanţarea lucrărilor de extindere a digului de larg din portul Constanţa, cea mai importantă investiţie din zonă, un proiect de aproape 150 milioane de euro.

Curtea de Apel Bucureşti a respins irevocabil contestaţia SC Grup Servicii Petroliere SA, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu şi care, în asociere cu o altă companie implicată în lupta pentru digul de larg, Jan de Nul NV, a „atacat" aşa-numitul raport numărul 5, în fapt ultima expertiză care a dat drept câştigătoare a licitaţiei pentru dig o altă firmă concurentă, Van Oord. Astfel statul român, prin compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, poate încheia contractul de finanţare, în valoare de aproape 150 de milioane euro, pentru extinderea digului.

Telenovela digului de nord

Digul de nord, sau digul de larg, este cea mai lungă construcţie hidrotehnică din portul Constanţa şi apără navele care intră şi ies de acţiunea curenţilor şi a vântului. Pentru îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei la intrarea în port, acest dig trebuie prelungit cu aproximativ un kilometru, situaţie în care navele din rada interioară ar fi complet ferite de furtuni. În februarie 2010 administraţia portului a lansat licitaţia pentru atribuirea acestei lucrări, în valoare de peste 642 de milioane de lei. Licitaţia s-a transformat într- o adevărată telenovelă.

Germanii au câştigat, dar au renunţat

Puţini ştiu că, de fapt, câştigătoarea iniţială a licitaţiei nu a fost nici una dintre cele trei companii care astăzi se luptă în instanţă, ci compania germană Josef Möbius Bau GmbH. Restul ofertanţilor au contestat imediat licitaţia, invocând faptul că desemnarea câştigătorului nu s-a făcut corect. Germanii au renunţat ulterior la contract, motivând înrăutăţirea condiţiilor economice, care au făcut ca oferta iniţială de 80,5 milioa