Toate acţiunile premierului vizează două ţinte importante: credibilizarea în ochii partenerilor occidentali şi subminarea prin toate mijloacele a PNL-PC şi a liderilor acestor partide.

Schimbarea la faţă a lui Victor Ponta este atât de vizibilă, atât de năucitoare, încât, dacă nu ar exista „bucla“ pucistă din vara anului trecut, ar putea părea chiar ve­ro­si­milă, rezultatul unei asu­mări interioare a prin­ci­pi­i­lor statului de drept şi va­lorilor europene. O chestie de convingere, şi nu de conjunctură şi con­di­ţio­na­lităţi externe. Însă con­se­cinţa este coabitarea cu Bă­sescu, tot mai consistentă, şi acţiunile de credibilizare în plan european. Alarmat, Voiculescu a ieşit să dea PSD şi premierului un avertisment dur: sunt cu ochii pe voi dacă îndrăzniţi să „fraternizaţi“. Arăta însă tulburat, ne­con­vingător în ceea ce priveşte şansele unei „a treia suspendări“, nefiindu-i clar dacă fraternitatea este doar un joc de maestru la două capete sau metamorfoza lui Ponta e „pe bune“. Răzbătea o disperare prost mascată. Speriat că ceasul dosarului de la Înalta Curte este de neoprit, iar completul care l-a băgat după gratii pe Adrian Năs­tase îi va face şi lui figura, Voiculescu şi-a dat demisia din Senat pentru a doua oară în decursul a câteva luni. Astfel, dosarul se va întoarce la Tribunalul Bucureşti, ma­nevra nefiind altceva decât o încercare de a mai câştiga timp.

Graba demisiei - la nici o săptămână după ce a depus un jurământ amânat cu o lună - arată că ceva n-a mers. Ce a provocat-o, ce n-a putut să obţină? Cred că este vorba exact de metamorfoza de care vorbeam şi de consecinţele ei, devenite evidente. Nu doar revoluţionarul tip Che Guevara şi miş­tocarul de serviciu al talk-show-urilor parcă s-au volatilizat, dar şi stângistul primitiv, antieuropeanul şi duşmanul FMI, dezrobitorul naţiei de „dictator“ şi pro­cu­rorii acestuia, toate par a fi