Prelungirea acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) înseamnă costuri suplimentare pentru România care, deşi nu trebuie să returneze banii puşi la dispoziţie de instituţia financiară prin acordul preventiv de tip stand-by, trebuie totuşi să achite comisioane pentru trei luni în plus.
Chiar dacă România nu a folosit banii de la FMI, anual statul a plătit instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% din suma totală, mai exact 10,8 milioane de euro.
Prelungirea acordului cu trei luni înseamnă un cost suplimentar de 2,7 milioane de euro, cuantumul total al comisionelor majorându-se de la 21,6 milioane de euro, la 24,3 milioane de euro, potrivit calculelor gândul.
"Statul va plăti instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% pe an chiar dacă banii nu vor fi folosiţi", nota Mediafax în 2011, când s-a semnat acordul cu FMI.
"Din cauza unor ratări de ţinte la finele anului 2012 şi pentru că au existat întârzieri în ceea ce priveşte implementarea unor reforme structurale, Guvernul a solicitat o prelungire a acordului cu trei luni. Am convenit să solicităm board-ului FMI să acorde această prelungire", a declarat marţi Erik de Vreijer, şeful delegaţiei FMI, cu ocazia încheierii celei de-a şapta şi a opta misiune de evaluare.
Vrijer a precizat că în urma discuţiilor cu premierul Victor Ponta, care solicitase iniţial o prelungire de două luni, s-a ajuns la concluzia că pentru a îndeplini "restanţele", Executivul are nevoie de trei luni.
Delegaţia FMI s-a aflat la Bucureşti în perioada 15 - 29 ianuarie pentru ultima misiune de evaluare a acordului preventiv de tip stand-by în valoare de 3,6 miliarde de euro, fonduri care pot fi accesate în caz de necesitate.
Misiunea FMI a fost însoţită de echipe de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Actualul acord a fost semnat în 2011, odată cu încheierea a
