Poate nu oricine isi da seama ca suveranii lumii antice nu stiau carte. In numele lor, consemnarile le faceau scribii si uneori astronomii sau astrologii, considerati atunci adevaratii intelepti ai lumii.
In acest context, iese cu totul din comun cazul regelui asirian Assurbanipal, din secolul VII i.Hr, care invatase sa scrie si sa citeasca folosind semnele cuneiforme, ajungand o persoana bine documentata in tot ce oferea intelepciunea vremii, scrie Infoniac.
Autoritar si neindurator cu supusii, isi facuse multi dusmani, cu atat mai mult, cu cat etala un neobisnuit lux la curtea regala. Dispunea de cea mai bine organizata armata a vremii.
Pasiunea regelui pentru cultura inaintasilor l-a facut sa descopere ca tablitele de lut, cuprinzand tot ce putea oferi intelepciunea vremii, sunt imprastiate fara nici o noima prin toata tara.
Multe din acestea cadeau in mana necunoscatorilor si se pierdeau, alteori erau distruse cu buna stiinta de cei care dispretuiau scrisul - si nu erau putini.
Aceasta conjunctura l-a determinat pe rege sa adune toate scrierile din regat intr-o colectie unica a tablitelor de lut ars si sa creeze astfel, la Ninive, prima biblioteca din lume.
O parte din aceasta colectie, vreo 25 de mii de exemplare, se mai pastreaza inca si astazi, cele mai multe fiind aflate in custodia unor muzee de prestigiu.
Legenda spune ca, la alcatuirea bibliotecii, expertii regelui au lucrat 25 de ani, fara a-i putea oferi insa regelui roadele tezaurului de cultura pe care si l-a dorit atata, intrucat intre timp dansul si-a gasit sfarsitul - probabil asasinat de numerosii sai dusmani.
Biblioteca era clasificata pe principii tematice: profetia viitorului, descrierea ritualurilor magice, astrologie, concepte teologice, medicina, legislatie si chiar literatura.
Poate ca
