Multe dintre măsurile luate în state vecine au reuşit să scadă preţurile gazelor şi ar putea funcţiona şi în România, care a pierdut însă startul în acest demers.

Bulgarii au obţinut ieftinirea cu 11% a gazelor de la ruşi după ani de negocieri cu Gazpromul, compania naţională controlată de Kremlin. Ucrainenii au anunţat, săptămâna trecută, că vor semna un contract în valoare de 10 miliarde de dolari cu gigantul energetic Royal Dutch Shell pentru exploatarea gazelor de şist.

Viktor Orban, premierul Ungariei, va merge la Moscova la sfârşitul lunii pentru a se întâlni cu preşedintele Vladimir Putin. În fruntea agendei discuţiilor se va afla preţul gazelor importate.

Însă şi maghiarii, şi bulgarii au în mânecă un as care României i-a scăpat din palmă: ambele state sunt pe ruta gazoductului South Stream, ceea ce le oferă spaţiu de manevră mai mare în negocierile cu ruşii. „În Europa, singurul furnizor de gaze rămâne Gazprom. Indiferent cât ne-am uita în trecut şi cât încercăm să vedem în viitor, gazele au fost mereu folosite ca arme de şantaj“, crede Ovidiu Pop, directorul general al companiei Verbund România.

Gazele ca armă de şantaj

„Este greu să încerci să renegociezi cu Gazprom la mia de metri cubi. Trebuie să ai o ofertă foarte atractivă în ceea ce priveşte nivelul consumului, să fie constant, nu să consumi în vară aproape deloc şi în iarnă să se dubleze“, continuă acesta.

Polonia a ajuns deja în stadiul în care elaborează un cadru fiscal special pentru companiile care exploatează resurse neconvenţionale de gaze. Polonia este considerată ţara cu cele mai mari zăcăminte de gaze din şisturi bituminoase, însă există experţi care susţin că România ar depăşi-o. Pentru români, situaţia este complicată în primul rând de pierderea startului.

Ceea ce vedem acum la bulgari şi unguri nu este