Pe 30 ianuarie în toate Facultăţile de Teologie Ortodoxă au loc ample manifestări având ca teme viaţa şi opera celor 3 gânditori creştini

Cu greu ne putem imagina că acum 10 secole, cosmopolita lume a Bizanţului era agitată de o dispută privind ierarhia celor mai importanţi teologi clasici greci. Divizaţi între (1) partizanii teologiei practice a sfântului Vasile cel Mare – iniţiatorul opereleor filantropice creştine, (2) adepţii gândirii profunde a sfântului Grigore Teologul şi (3) ucenicii sfântului Ioan Gură de Aur, creştinii din oraşul fondat de Constantin cel Mare oscilau când spre o tabără, când spre alta, spre disperarea conducerii Bisericii, care abia ieşise din disputele teologice ce zdruncinaseră unitatea creştinilor din Orient. Pentru că această dispută teologică se desfăşura în perioada în care avusese loc ruperea unităţii eclesiologice dintre Roma şi Constantinopol, prin Schisma de la 1054, teologii greci s-au grăbit să găsească o soluţie acestei problemă pentru ca aceasta să nu ducă şi la dispute dogmatice. În faţa acestei situaţii, soluţia de compromis a fost alegerea unei zile comune pentru sărbătorirea celor trei, astfel încât să fie mulţumite toate grupările. Datorită importanţei operelor acestora, cei trei au fost aleşi şi patroni ai învăţământului teologic orthodox, iar pe 30 ianuarie în toate Facultăţile de Teologie Ortodoxă din lume au loc ample manifestări culturale, având ca teme viaţa şi opera celor 3 gânditori care au forjat pentru totdeauna termenii teologici creştini, într-o epocă în care teologia încă mai tatona cu filosofia neo-platoniciană, iar noţiunile teologice erau destul de ambigue. După 1989 România s-a umplut de Facultăţi de Teologie, de unde au ieşit în două decenii promoţii de teologi cât în tot secolul XX la un loc, pentru că fiecare arhiepiscop şi mitropolit a vrut să-şi aibă Facultatea sa de Teologie. Studierea Teologie