Unul dintre cele mai bune filme ale anului trecut, Viaţa lui Pi este o poveste despre supravieţuire şi credinţă, pusă de regizorul Ang Lee într-un cadru poetic, în care un om şi un animal de pradă înfruntă oceanul.

Viaţa lui Pi este o ecranizare a romanului cu acelaşi nume, publicat de canadianul Yann Martel în 2001. Volumul s-a bucurat de un succes răsunător şi a fost răsplătit cu multe premii internaţionale, printre care şi prestigiosul Man Booker Prize. În 2010, însuşi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a trimis o scrisoare autorului, în care i-a mulţumit pentru carte, pe care o consideră „o dovadă elegantă a existenţei lui Dumnezeu şi a puterii poveştilor“. În România, Viaţa lui Pi a fost publicată iniţial în 2004 la Editura Humanitas, apoi a apărut şi în Colecţia Cotidianul, iar acum poate fi găsită într-o nouă ediţie, la Editura Polirom.

Ecranizarea lui Ang Lee este fidelă cărţii şi spune povestea fantastică a lui Piscine „Pi“ Molitor Patel, un adolescent din India crescut în religia hindu, dar care se apropie şi de creştinism şi islam. Tatăl său este proprietarul unei grădini zoologice, pe care este nevoit să o vândă, hotărându-se să se mute în Canada, împreună cu familia şi cu unele dintre animale. Numai că vaporul japonez care îi ducea spre nord se scufundă în urma unei furtuni, iar familia lui Pi moare în naufragiu. Băiatul supravieţuieşte şi se trezeşte într-o barcă de salvare, împreună cu o hienă, o zebră, un urangutan şi un tigru bengalez, pe nume Richard Parker. În cele din urmă, Pi rămâne singur cu Richard Parker şi se vede nevoit să împartă cei câţiva metri pătraţi ai bărcii cu felina înfometată. Timp de mai bine de jumătate de an, băiatul şi tigrul învaţă să coabiteze, naufragiaţi într-un ocean care le rezervă nenumărate surprize. Până la urmă, barca ajunge pe ţărmul mexican, Richad Parker fuge în junglă, iar Pi este găsit