Secretul revenirii economice a Islandei din ultimii patru ani îl reprezintă modul în care a abordat pieptiş criza financiară, lăsând să intre în faliment băncile care au luat decizii investiţionale greşite, spune preşedintele Islandei, Ragnar Grimsson, prezent la sfârşitul săptămânii trecute la forumul de la Davos.

Într-o intervenţie pentru postul de televiziune arab Al-Jazeera, acesta a subliniat că, în vreme ce Europa se zbate într-o perioadă recesionară, economia ţării sale cunoaşte o revigorare robustă. El a încercat să dea şi o explicaţie a acestei realităţi: "Cred că primul motiv este acela că am fost suficient de înţelepţi pentru a realiza că este o criză fundamentală socială şi politică. Dar, peste toate, nu am urmat ortodoxia precumpănitoare în lumea occidentală a ultimilor 30 de ani. Am impus control al regimului valutar, am lăsat băncile să se prăbuşească, am oferit ajutor pentru cei săraci şi nu am introdus măsuri de austeritate la scala pe care o vedem aici, în Europa".

Grimsson afirmă că în numeroase rânduri i-a întrebat pe politicienii europeni de ce consideră băncile ca fiind "biserici sfinte" ale economiei moderne şi de ce nu au lăsat instituţiile de credit să dea faliment aşa cum se întâmplă în cazul companiilor de telecomunicaţii, spre exemplu.

"Teoria potrivit căreia trebuie să salvezi băncile este o teorie despre bancheri bucurându-se de profiturile lor în perioadele de succes pentru ca apoi să lase oamenii de rând să le suporte eşecul prin taxe şi austeritate", a mai declarat preşedintele Islandei, subliniind că, în democraţii, oamenii vor respinge aceste soluţii.

Ideea că un sector financiar puternic reprezintă cheia dezvoltării unei economii este respinsă de Grimsson. El aminteşte că băncile islandeze angajaseră un număr mare de ingineri, matematicieni şi specialişti în computere. Când au dat faliment, respectivii pr