Atâta vreme cât în diverse zone ale Orientului Mijlociu Extins există conflicte, instabilitate şi haos, interesele de securitate ale Occidentului sunt direct şi masiv ameninţate.

În Mali, ca şi în Afganistan, evoluţiile politico-strategice au acum două straturi distincte. La suprafaţă există un segment al realităţii care generează o oarecare cantitate de optimism: în Mali, ofensiva islamiştilor ra­dicali pare a fi fost oprită, iar în Afganistan, afirmă do­cu­mente oficiale occidentale, in­surgenţa scade continuu în in­tensitate. Există însă şi un alt strat al realităţii, acela com­pus din elemente ignorate de mulţi comentatori şi care, lu­ate împreună, conturează o perspectivă pe termen lung ex­trem de îngrijorătoare pentru întreg Orientul Mijlociu Extins, ca şi pentru lu­mea occidentală din care face parte şi Ro­mâ­nia.

În Mali, după o ofensivă rapidă a islamiştilor ve­niţi dinspre nordul ţării, situaţia pare, con­form unor relatări de presă, să se fi stabilizat întrucâtva. În ultimele zile, aviaţia de luptă fran­ceză i-a lovit continuu pe rebeli, obli­gân­du-i să abandoneze înaintarea înspre capitala Bamako. Mai multe ţări din Uniunea Africană au început, la rândul lor, să trimită trupe în Ma­li, relatează Reuters. Aşa de exemplu, joia trecută, 160 de militari din Burkina Faso i-au înl­ocuit pe francezi în posturile de pază din preaj­ma unui mare pod peste râul Niger. In­ter­venţia islamiştilor străini în Mali a fost con­dam­nată şi de către înalţi clerici musulmani de la Bamako, care se declară în favoarea unei interpretări mai moderate a Coranului. În plus, există şi informaţii le­gate de faptul că au apărut fi­suri în cadrul mişcării isla­mis­te care are centrul de gre­u­ta­te în nordul statului Mali. Unii tuaregi par a fi interesaţi – cel puţin la nivel declarativ – de demararea unor negocieri cu occidentalii şi cu ofi­ciali­tă­ţile de la Bama